ore

ora 21:00
ceasul arata ora noua,eu sunt extenuat
cu ochii inundati in lacrimi ma gandesc la ce sa intamplat
zilele ce trec fara tine ma streseaza,sunt tot mai agitat
am uitat gustul fericirii si al trairii clipelor de neuitat
parca secundele sunt ani,si parca ani sunt decenii
sunt condamnat la disperare,iar termenul consta in milenii
sunt tot mai irascibil,nesimtit si prost de gura
sunt tot ce nu ai fi vrut sa fiu dar nu mai pot distanta ma omoara
sunt prizionierul timpului ca nisipul din clepsidra
sunt orologiul noptii ce se reflecta in oglinda
sunt o carte fara autor,vintage si pe veci necitita
dintr-o biblioteca veche si foarte prafuita
ora 22:00
am aflat ca vorbele spuse la telefon dor
si ca durerea nu are lacate are numai un zavor
am aflat ca gresala se plateste
in 180 de minute de disperare si de plans orbeste
treisprezece tigari fumate in douazeci de minute
opt cafele fara zahar baute si borate
nervi intinsi la maxim dureri musculare
dragostea pusa in zgarda si scoasa la plimbare
degringolada din capul meu,intrebari peste intrebari
si trecerea mea prin diferite stari
ora 23:00
mi-a raspuns la telefon o sa ii spun ce simt
renasc cu ea in fiecare zi din viata
este singura care ma iarta cand gresesc si cand intrec masura
este singura ce ma asculta si nu-mi inchide gura
                                          concluzie:
miezul iubirii mele este numai al ei
aerul ce il respir provine din plamanii ei
doarinta de o a avea aproape ma indeamna sa fiu nesimtit
aluviunile de gelozie s-au risipit
limbile ceasului au pornit din nou
inamicul timpului sa spart ca cu ou
nectarul ei imi delecteaza papilele gustative
atingerile ei provoaca eruptii masive.